Destination Portugal! September 1, 2009

In sfarsit ma apuc un pic cate un pic si de review-ul despre Portugalia. Mai un rand azi, mai un later edit maine, usor usor o sa izbutesc! E mult de povestit si aratat, o sa vedeti si o sa intelegeti atunci de ce mi-a luat atat de mult sa imi fac curaj.

Indulge yourself with some pics for now!

LA CEREREA DELIEI – mi-am facut cont si pe FLICKR unde am pus muuulte poze si mai am de pus. Poze din Portugalia pe Flickr AICI. Deocamdata sunt cam 100 de poze

M-am gandit: dupa ce o sa pun toate pozele, atunci scriu si review-ul, ca sa imi aduc aminte de tot pe parcurs. Am vazut atat de multeee si am facut tot atatea incat am si pierdut sirul…

Back from Portugal! August 20, 2009

Back from Portugal that is! A fost ff frumos! plaje misto, casute faine, multe fructe si peste, am inotat pana n-am mai putut in larg si catre stanci si plaje salbatice, gen fragmente din Lagura Albastra si The Beach! suuuuuper!

In curand multe poze si un review!

Pana atunci va dau cam atat:

Portugalia in cifre:

23 orase

3000 km

1700 de poze ale mele + 500 Gabi

8 ore de zbor

etc, sa ma mai gandesc

iReadfaces by Cristian Radu August 5, 2009

Vineri, inainte de a pleca la mare, am trecut cu Ruxandra (cu tupeu si curiozitate) pe la Cristian Radu. Cum am ajuns la el si de ce?

Eiii bine, acum ceva timp am inceput sa ma documentez pe net despre proiectele fotografilor romani, ce fac ei si ce as putea sa fac eu diferit. Spre suprinderea mea, nu sunt mult proiecte de acest gen si putine sunt cele care m-au atras si in care m-am regasit, sentimentul acela de invidie un pic ca ei mi-au luat-o inainte. Dar asta este un compliment pentru ei, un semn enorm de apreciere Normal ca mi-au luat-o inainte ca ei sunt profi si eu doar aspir sa-mi definesc un stil personal in fotografie.

Am citit despre proiectul lui Cristian Radu – iReadfaces si am decis sa il contactez sa ma bag si eu in seama. M-am gandit ca si mie mi-ar placea si m-ar implini (dupa ce se va auzi de proiectul meu) sa vina si la mine oameni doritori sa adere la proiectelul meu, oameni care sa creada si sa ma ajute sa devin mai buna in pasiunea mea si sa exprim emotii, sentimente, personalitati prin fotografiile mele.

Mai multe despre autor si proiect aici. Scopul proiectului este ca aceste portrete sa ajunga sa fie expuse intr-o galerie din care sa reiasa multitudinea  expresiilor si deschiderea oamenilor. Dorinta personala al lui Cristian este ca aceste portrete sa fie puse la avatarul la  Twitter, Facebook, etc.

Prietetenii imi spun ca nu ma caracterizeaza deloc fotografia. eu zambesc mereu, chiar si la poza mi-a fost greu sa nu am un mic suras in coltul gurii.

Imaginea parca e luata din Resident Evil sau e o poza facuta la IML. Imi place

Ma arata asa cum nu m-am vazut si cum nimeni nu m-a vazut niciodata. Complet eliberata, relaxata, serioasa si grava. Ineditul proiectului este chiar asta, cum reuseste sa scoata in evidenta simplitatea si in acelasi timp expresivitatea fiecarui chip fotografiat. Parca exact in momentul ala te transpui in altcineva fata de cum te cunosti tu si fata de cum te cunosc toti ceilalti.

Am o expresie aspra si grava, asa cum nu prea ma suprind eu de obicei. Nici trista nu sunt asa, gasesc mereu o modalitate de a disimula si de a fi optimista.

Intr-adevar, sunt poze greu de digerat, lipsa de culoare iti induce lipsa de viata, dar in fapt te arata mai “vie” ca niciodata, iti permite sa te uiti prin ochii subiectului si sa vezi mai..departe, o luminita aparte in ochi care iese o data ce ai dat la o parte culoarea, zambetul si imaginea de zi cu zi.

so, go on – Read my face …

Simona by Cristian Radu

Ruxandra by Cristian Radu

S-a aprins un beculetz July 28, 2009

Au inceput sa-mi beculeasca neuronii la un proiect de fotografie…visez sa pun asa ceva in practica demult, doar ca nu am avut inca o idee clara asupra a ce vreau sa imi iasa, asupra rezultatelor sau impactului avut. As vrea ceva …de suflet, de stare … care sa ajute si sa evidentieze transmiterea unor emotii/sentimente/stari sufletesti prin care trece o persoana sau mai multe persoane.

As vrea sa fotografiez ceea ce e relevant pentru mine, ce e frumos (a se citi care exprima ceva), interesant si important. Daca este important pentru altii, atunci este si pentru mine si as vrea sa redau si sa exprim tocmai aceste “calitati” subiective pe care doar fotografia respectiva le poate traduce. Un proiect personal care sa fie intre fotoreportaj si arta/artistic…sa aiba un pattern, dar fiecare fotografie sa fie diferita, sa fie gandita si apreciata diferit.

Ca la oricare alta nascocire de-a mea, voi apela la prieteni in prima instanta si la cine se mai ofera sa fie cobai Revin cu tema proiectulului dupa concediul in “Portocalia”, cand voi face un mic reserch si un test sa vad ce-mi iese. Fotografiile pot fi date in folosinta numai participantilor la proiect, vor fi publicate pe blog/galerie foto in prima etapa, iar copyrightul asupra lor imi apartine.  hmm..ce ziceti? de fapt presupun ca n-o sa ziceti nimic pana nu aflati tema

Hard enduro July 20, 2009

Weekend asta l-am trait si mai ales SIMTIT la intensitate maxima! a fost prima mea iesire serioasa pe trasee de cross si hard enduro! m-am imprietenit cu ttr-ul, as fi vrut eu si cu yz-ul, dar sa mai cresc un pic. si la propriu si la figurat. e cam inalt pt mine, dar cred ca m-as descurca dupa ce mai prind ceva experienta am fost la Sarata Monteoru (pe langa Buzau), pe un traseu foarte dificil, pe carari de munte prin padure, cu urcari si coborari, cu gropi pline de noroi si santuri cat casa.. alunecam cam rau prin noroiul ala cleios..nu aveam cizme adecvate ca n-am apucat sa-mi iau, abia dupa concediu sper.

Dupa noroaiele si pantele de la Monteoru, am plecat inspre Dunare ca si cum vanataile pe care le capatasem deja erau de warm up Ne-am oprit cu masina langa intrarea spre comana (cred..) apoi am taiat-o inspre dunare pe dealuri cu terase cam grele, sine de tren, campuri, santuri, etc. Am cazut, m-am ridicat si am mers mai departe razand, cu tot atata entuziasm si incredere. Stiam cand m-am apucat de sportul asta ca de obicei la enduro si cross cazaturile sunt mici si dese, cheia marilor succese

Motociclismul nu numai ca imi place foarte mult, mi se potriveste. de multe ori mi-am demonstrat ca atunci cand crezi foarte tare intr-o pasiune, esti sau devii foarte bun, ai taria de a continua pe drumul care iti face placere si care te reprezinta ca personalitate. eu consider ca m-am descurcat foarte bine avand in vedere traseele, dar cel mai important cred ca e curajul, increderea in sine si dorinta de a mai practica. am o satisfactie foarte mare cand urcam sau coboram un deal dificil, imi venea sa urli de bucurie push the limits… de cate ori am cazut ma scuturam un pic ca eram cam ravasita in tot praful si noroiul ala, radeam de mine, evaluam greseala si o luam mai departe cu zambetul pe buze. simteam oboseala si un pic durerile, dar nimic nu conta atata timp cat venea un alt deal, o alta coborare etc. ma concentram si uitam de tot.

Funny a fost la Sarata Monteoru cand au trecut cativa baieti pe niste  ktm-uri care se uitau mirati si oarecum extaziati asa ca exista si fete care se innoroiesc pe motoare de enduro/cross si nu doar la tv dupa ora 24 la lupte cu noroi/miere etc ))) sau ca exista fete care nu bocesc si vor acasa dupa prima cazatura

cel mai tare ma enervam ca nu greseam la urcari sau coborari grele, nu cadeam, imi ieseau bine si fara frica si ma impotmoleam la cele mai usoare unde imi pierdeam concentrarea sau aveam prea multa incredere. Motorul (indiferent de tip, dar mai ales vitezana si cross/enduro) te fura imediat, iti da aripi si incredere ca il controlezi perfect si ajungi sa vrei mai mult, sa sari nu stiu cum, sa mergi mai tare si te fortezi la chestii simple si fix atunci iti demonstreaza ca poti sa exagerezi si buf/zdrong/pleoshk in strada/sant/noroi/damb/vale/deal.. etc

trebuie sa te cunosti foarte bine si sa te controlezi. eu am plecat cu o lectie foarte importanta. partial o stiam deja de la senzatia pe care mi-o dau motoarele de strada. Vreau Hornet sau Monster in principiu, dar mi-ar placea mult si o Super Moto, asa de joaca. o sa vad in toamna ce oferte vor fi si cum vor evolua preturile.

Pana la motoarele de strada, stiu clar ca vreau ceva de cross/enduro pentru coclauri, sa ma mai invat cu mersul pe 2 roti, sa ma controlez ca temperament, nerabdare si nebunie

Azi am facut un test pe Facebook care zica ca-s “confident — or at least, confident in my self-expression, and this often leads to confidence in all things”. este perfect adevarat si demonstrabil

pe platforma

dupa primul razboi

operatiunea innamolirea

la inceput de drum

harta buzau

time out

prin padure, langa dunare

coclauri in drum spre dunare

Pe o gura de rai…Gura Portitei – Part 2 July 1, 2009

Am fost iar la Gura Portitei. Amintiri la fel de frumoase si colorate si de data asta.

Impresii aici despre Gura Portitei cand am fost anul trecut, pe la sfarsitul lui august.

Deviez, deviez, deviantart May 11, 2009

New pics on the foto blog!

Mai urmeaza si altele Stay tuned!

Gabi’s bday si 1 mai

Deviez din nou February 10, 2009

New pics posted on my Deviantart profile!

cu aceasta ocazie, imi introduc in peisaj si noua achizitie: Hoya  Kit UV + Polarizare Circulara + Warm 67mm

Enjoy the pics!
http://pink-label.deviantart.com/gallery
still to come

Deviously Deviant July 21, 2008

Consecinta necesara a postului in care am prezentat aparatul…

acum prezint noua mea galerie foto de pe Deviantart.

http://pink-label.deviantart.com

Demo foto )

Enjoy!

Turul care bate … August 1, 2007

Turul se afla pe cararea unui sfarsit lent, dar sigur. In sevraj, desi si asta actioneaza mai rapid. Convulsiile prin care a trecut Marea Bucla au indreptat interesul asupra ciclistilor, dar nu pentru performantei lor, ci mai mult asupra curiozitatii care e urmatorul rutier gasit dopat. Dupa criza de anul trecut in urma careia lui Floyd Landis i s-a retras tricoul galben, anul asta a fost si mai grav. Si nu credeam. Sincer mi s-a cam luat. Am aflat ca de fapt, doar tricourile se testeaza, nu testeaza toti ciclistii, deci ceea ce mi se pare aberant. E ca si cum te asteapta la cotitura, cand castigi un tricou, hop si cu analizele mai amanuntite. Pentru 2006 nici nu prea stim care e castigatorul de drept, ca nici Pereiro Sio nu a fost gasit tocmai ok..
Dupa cate cazuri au fost, ia ca si Contador parea suspect! Da mai repede cu nu stiu cate secunde din pedala, deci, rezulta ca e dopat! Hai sa fim seriosi! Daca ar fi fost asa, pai lui Armstrong ar fi trebuit sa i se goleasca tot “sifonierul” de tricouri! Dar nu, ca Armstrong nu a fost gasit dopat niciodata….

Oricum, admir perseverenta organizatorilor turului de a elimina trisorii din Tur, dar cred ca Turul plateste din greu pentru asta. Turul si-a pierdut credibilitatea, gloria, sclipirea, istoria si a fost patat si pus la perfuzii si la aparate pentru a fi tinut in viata. Turul Frantei e istorie si afacere si mandrie. Cate orase nu viseaza ca macar o data sa treaca “autobuzul” si prin statia lor.

Anul acesta ar fi trebuit sa fie mai captivant, pentru ca marii favoriti au fost eliminati inca de anul trecut. A plecat si Armstrong, deci era cale libera catre ciclisti tineri, curati, ambitiosi si cam de acelasi nivel. Nimeni nu stia cum o sa decurga si nu prea exista favorit, de aia imi pare si mai rau. Ar fi trebuit sa urmarim turul cu sufletul la gura, dar in loc de asta am fost sictirita si dezamagita si nervoasa!

Mie sincer mi se pare un mare risc prostesc, e ca si cum joci la Ruleta Ruseasca. OK, ma dopez, castig turul, dar UCI ma gaseste dopat. Ce am castigat? Am pierdut mai mult, cum a pierdut si Rasmussen acum. Eliminat pe veci din Tur. Dar cel mai de neinteles e dupa parerea mea danezul Riis, care dupa ce a castigat tricoul galben in 1996, anul asta a recunoascut ca s-a dopat! Frateee, cat sa mai fii de sinucigas??? Adica ai trecut cu bine, doar cu constiinta incarcata si apoi sa te falesti cu asta si sa-ti pui singur streangul la gat? Mi se pare aberant. Doar daca a urmarit alte scopuri, ca sincer, sa fii atat de tampit mi se pare greu de atins. A castigat omu banii, faima atunci, apoi a vrut sa le dea o palma organizatorilor sau ce? Din ciclul nanananana ca eu v-am facut?!?!

Vorba alora de la “Bild” ca ar trebui ca anul asta sa fie desemnat castigator ultimul clasat, ca poate macar el nu e dopat!

Pana la anu sa ne bucuram pentru Contador care e primul spaniol si cel mai tanar tricou galben de la Indurain incoace care a castigat Turul Frantei. Sa inceapa fiesta!

Si acum, o poza sugestiva pentru Marea Buc.a de anul asta!