If only i could turn back time

18 May

Nu stiu cum sa incep postul asta, pentru ca e un pic cam trist. Si eu nu prea scriu lucruri triste.

Nu vi s-a intamplat niciodata sa mergeti pe strada si sa vedeti pe cineva foart, da foarte abatut si suparat? ieri eram la Unirii, pe langa Mitropolie si era o fata, cam pe la 17 ani asa, mergea si plangea pe strada, cu mainile impreunate si parca se saturase de viata. Eram si in fata Mitropoliei, totul mi se parea foarte subru si incarcat. Nu am avut curaj sa vorbesc cu ea, ca eram in masina. Nu ca nu as fi putut, ca eram in parcare, dar mi s-a parut ca a trecut ca un fulger, dar in acelasi timp cu pasi marunti si apasati, de imi amintesc fiecare lacrima a ei. Foarte ciudat, niciodata nu m-am simtit mai lasa. De multe ori m-am intors din drum pentru o bunicuta care se oprise in drum, am intrebat-o cum se simte, am trecut-o strada, dar acum am fost total blocata. Am avut asa un sentiment de prostie brusca in fata emotiilor ei, ca pe cuvant de nu-mi veneau in cap numai ale mele. Toata ziua mi-am imaginat motivele pentru care plangea. Nu era un plans isteric, ci mai mult profund, iar pozitia mainilor in timp ce se misca era parca biblica asa.

M-a afectat foarte tare si s-am suparat pe mine ca nu am reactionat. Imi treceau apoi o gramada de ganduri prin cap: daca i se putea intampla ceva ca la starea in care era, nu cred ca mai constientiza pe unde mergea, daca puteam sa fac ceva si sa schimb un destin, daca poate vroia sa se sinucida….sincer, mi-a trecut si asta prin cap. Pentru ca nu era un plans de adolescenta pe care a parasit-o prietenul, care a picat la ceva si nu stie cum sa-i spuna parintilor. Era un plans de pierdere.

Daca as fi avut curaj….

b28544dc403f33d2.jpg deviantart.com

Advertisements

2 Responses to “If only i could turn back time”

  1. Ruxi May 18, 2007 at 12:28 pm #

    Mi s-a intamplat si mie ieri…am trecut pe langa un camion mare pe drumul ce trece prin Fundata (dupa Bran si Moeciu venind dinspre Brasov). Fundata e localitatea situata la cea mai mare altitudine, 2100 m. Din roata dreapta a camionului iesea fum. Nu am fost destul de convingatoare sa oprim cumva masina (nu conduceam eu) si sa il anuntam. Sper sa nu aud pe la stiri “Un camion s-a rasturnat pe drumul X Fundata-Brasov din cauza unei defectiuni la frana. Prietenii m-au asigurat ca sistemul acelui camion vor asigura camionul si ca sigur acel sofer stia de situatie, dar in zona aia nu ai cum opri.

    Sunt sigura ca toate au un scop, poate tie ti-a fost dat sa vezi nu sa reactionezi. Te cunosc si stiu ca ai fi reactionat, nu a fost vorba de comoditate. Probabil ca este o lectie: ca exista oameni care si plang nu doar rad, sunt oameni care sunt singuri… “cineva” poate ti-a luat curajul sa actionezi, protejand-o chiar asa pe acea persoana. Nu a fost momentul si locul sa intervii ci doar sa privesti.

    Iti dau un sfat, ia-ti in brate apropiatii si spune-le ca oricand vei fi “acolo” pentru ei asa cum vei stii mai bine si cum iti va sta in putere. Te vei simti mai bine:)

  2. pinklabel May 18, 2007 at 12:30 pm #

    ce dragut, deja ma simt mai bine:) eu sper sa fi fost doar un plas de descarcare si sa-i fie bine si ca a gasit ajutor dupa

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: