Am fost iar la Gura Portitei. Amintiri la fel de frumoase si colorate si de data asta.
Impresii aici despre Gura Portitei cand am fost anul trecut, pe la sfarsitul lui august.
Viitorul gaming-ului arata si se misca bine June 22, 2009
Microsoft a dat publicitatii un video de teasing mai mult pentru noua lor camera periferica cu senzori de miscare – Project Natal. Este o tehnologie pentru Xbox 360 prin care te poti juca si rula aplicatii cu ajutorul miscarilor si vocii.
Camera te recunoaste si te logheaza imediat in XBOX Live. Totul functioneaza prin imitarea miscarilor corpului.
Va dati seama ca Mortal Kombat te transforma in Milena sau Shang Tsung din sufragerie? 
Poti controla si meniul, panoul de control prin miscarea mainilor, Minority Report style .
Imi place, depaseste Wii-ul cel putin teoretic, din ce se vede pana acum. Se pare ca viitorul gamingului e mai mult despre miscare decat despre comoditate asta daca se va adopta tehnologia pe scara larga. Te forteaza macar asa sa faci ceva miscare… si, pentru mine, e mult mai fun decat sa stai cu mouse-ul in mana si sa selectezi Kalasnikovu’ dupa tastatura sau sa faci o fatalitate din butoane mancand din chipsuri … Anyway, foarte tare ideea de scan full body.
Daaar…dpdv al unui controller este inutil total daca nu vor fi facute si jocuri speciale pentru el. Sunt cateva anuntate, dar ramane de vazut. Filmuletul este un demo interesant, dar totusi DEMO si nu prezinta jocuri propriu-zise.. Ceea ce se mai zice este ca va merge pe toate consolele 360 existente si care se vor lansa pe viitor..
Oricum, tehnologia este foarte noua si pana vor aparea jocuri interesante, ramanem la stanga unu si dreapta doi probabil, dar si astea daca-s la fel de fun pe cat par din demo si daca “jucaria” se dovedeste ca poate face cu adevarat toate lucrurile astea, so be it!
Microsoft bitched slapped Nintendo…dar tot sunt mega fun Wii
Oricum, estimez ca se va intampla ceea ce s-a intamplat cu Wii-ul ..cel putin dintr-o anumita perspectiva.
Jucatorii hardcore vor ramane in continuare fideli jocurilor traditionale de pe xbox, ps, psp… Cine s-ar considera un hardcore gamer si totusi sa se joace mai mult la Wii decat la Xbox sau ps??? come on… nu baga ei in seama gadgeturile/consolele de genul Natal, decat sporadic, il privesc ceva mai mult spre un joc…de societate cu prietenii la un mic chef ca sa faca misto pana mor de miscarile alora.
A doua categorie sunt cei care deja au Wii (nu conteaza daca au sau n-au Xbox sau PS), care probabil vor ramane la ceea ce le ofera Wii-ul in ceea ce priveste jocurile ..cu miscare , fara a mai cumpara alta consola.
Atunci cine va cumpara Natal? probabil gagici ca mine sau alti indivizi, care nu-s mari jucatori, dar se pricep la Wii si carora li se pare fun sa probezi garderoba intr-un joc video, sa faci miscare la Mortal Kombat (asta pentru ca e probabil singurul sau printre putinele fightere pe care le intelegi sau pe care il poti juca.. , sa invarti de un volan virtual, sa te uiti la filme la cea cool, sa te joci Tony Hawk mai altfel, sa te primbi prin meniu prin miscarea mainilor, etc…e clar ca nu e genul de tehnologie cu care sa te joci GTA sau mai stiu eu ce shooter.
e mult mai soft si poate prea sofisticat pentru gamerii hardcore.
dar mie imi place, pare fun.
No Strings (or Controllers) Attached – cum spun cei de la Xbox
Enjoy!
Oficial ne reprofilam :) June 15, 2009
“Reprezentantii Depeche Mode au anuntat oficial ca trupa nu va putea reprograma niciunul dintre concertele open-air anulate in perioada 12 mai – 8 iunie, printre acestea numarandu-se si cel de la Bucuresti. Fanii care si-au cumparat bilete pentru spectacolul programat initial pentru data de 16 mai au posibilitatea de a recupera valoarea acestora sau de a le preschimba cu bilete B’ESTFEST, la tarife speciale.”
mda. n-a fost sa fie. am sperat pana in ultimul moment, e cazul sa ne reprofilam
Acum am o dilema – the Killers, Franz Ferdinand sau banii inapoi ca vine THE MISSION peste noi acush? cred ca prima optiune, pt The Mission fiind pastrat oricum un loc special in portofel
Pana una alta, weekendul urmator astept un concert de lipovence la Gura Portitei
Suuurpiiiseee! May 27, 2009
Stiu si altii cum sunt si ma stiu si pe mine cum sunt. Ca oricare fata, ador surprizele. Needless to say, ca alea placute. De multe ori m-am surprins pe mine cum am reactionat la surpriza propriu-zisa. Nu de putine ori am fost surprinsa si mai putin placut, dar nu pot sa zic ca nu am gasit ceva bolnav (cam fortat, dar sa zicem) in setea aia de neasteptat si necunoscut data de bum-ul refulat. deci o pot interpreta ca fiind un succes in final daca tot a iesit ceva bine deh..optimista din mine.
A surprinde pe cineva este tare greu, dar atunci cand reusesti parca iti da aripi. Mai ales acum cand totul e asa linear, monoton intre job-casa-friends, simti nevoia de picanterie, de ceva care sa iti dea ritm si puls. Cei carora le plac surprizele, stiu ce vorbesc. Daca mai sunt si curiosi (ca mine) stiu si mai bine despre ce vorbesc
Nu ma consider control freak decat in cazuri job-related. In rest, cu cat mai multe rupturi de ritm cauzate de chestiuni neasteptate si MUSAI placute, cu atat mai bine. este ceva viu, ceva care aduce un plus de originalitate.
Surpriza e un fenomen inexplicabil in multe situatii. desi vrei sa stii dinainte, te agiti, parca tot vrei sa lasi si sa nu strici surpriza. Traim in era cadourilor stas, luate pe fuga si fara sa cunosti prea bine “personajul in cauza”. Nu avem timp sa surprindem, suntem comozi si preferam chestii “la indemana”.
De multe ori orice chichita, orice gest…fie el cat de mic si nesemnificativ dpdv material, dar care demonstreaza ca te-ai preocupat si ai pus suflet sunt mult mai importante si conteaza mult mai mult. Orice vizita neasteptata, orice obiect semnificativ dvpd personal fac mai mult decat o sofisticata rochie de marca, etc…Acum avem solutii la cadouri de genul intrebat, pus banii in plic/card sau mers “direct cu banca” la cumparaturi. Nu mai suntem atenti la cum suntem ca persoane, ca individualitati si ce ne diferentiaza.
Asa cum si in lupte elementul surpriza era si inca este un atuu important, asa e si in relatii. Surpriza inseamna creativitate, clipa, cunoastere si spontaneitate, dar mai ales dorinta de a face pe cineva fericit si de a-l face se simta important. ceea ce este cel mai frumos cadou din lume
Enjoy new pic, facuta pe ponton la lacul Sf Ana
more to come on deviantart
de prin moto adunate… May 26, 2009
In periplul meu poligono-motociclistic s-a intamplat o minuneee am mers cu pasager! ciudata maimuta, turbata la gratii )
Cand mergi ca pasager mult timp, nu discutam de cat de riscant este, dar ai o alta senzatie. cand le cunosti pe amandoua, abia atunci incepi sa o pricepi pe prima.
De multe ori auzi persoane care au inceput ca pasager, apoi dupa ce si-au cumparat motor nu au vrut sa ia alte persoane in spate. e un pic culmea privit din afara, dar trebuie sa treci prin prima faza ca sa intelegi riscurile, nebunia si ..pasiunea. Riscurile nu le discut, cred ca fiecare ar trebui sa fie constient cand isi incredinteaza viata in mainile cuiva si ce inseamna asta. Trebuie sa fii cu mintea limpede si sa evaluezi situatia, daca merita sau nu curiozitatea sau oricare al motiv l-ai avea. Nu vorbesc doar de incercat, ci si de mers a la long ca pasager. Oricand se poate intampla ceva, aici nu exista ca ai mers o data. Fiecare are motivele lui atat cand ia pe cineva ca pasager, ca si atunci cand te urci ca pasager.
Cand imi voi lua motocicleta, primul lucru pe care il voi face va fi sa imi dau scaritele jos. CEL PUTIN UN AN. nici dupa nu garantez ca ma voi razgandi, dar nici nu discut in primul an. si nu doar pentru mine, ci pentru oricine ar dori sa imi probeze motocicleta. Mi-a placut cu pasager…in poligon eram incordata la inceput, dar dupa nu am mai avut nicio jena si chiar mergeam mai agresiv decat faceam jaloanele pana atunci. ceea ce mi-a dat de gandit. am primi laude referitoare la cum merg in general pe moto si aprecieri ca nu mi-a fost frica sa merg cu pasager, chiar m-am descurcat f bine. Nu frica imi e, dar am responsabilitatea faptelor mele si garantia increderii in fortele proprii.cu toate astea..am luat decizia de a nu lua pe nimeni si de a nu fi responsabila pentru nimeni decat pt mine.
Acte … de voie, de nevoie, de placere May 20, 2009
Nu am mai scris demult… weekend-uri full si plimbarete, zile din saptamana intre job, moto si hangin’ out
Urasc sa stau la cozi si sa umblu dupa acte. iar acum am doua seturi de acte pending: dosar examen moto SI schimbare pasaport…pt fiecare cec, avize, politie, poze, iar politie X 2… macar vor avea rezultate frumoase si de durata, thx god!
in alta ordine de idei, abia astept din nou weekendul asta plimbaret si ziua mea!
ah…si o reprogramare a concertului DM
Little miss sunshine May 5, 2009
- Ce vrei sa iti faci?
- Nu stiu, ce vrei tu. Doar sa imi stea cret. in rest, ai mana libera.
- Iti place rasaritul sau apusul?
- Rasaritul e cel mai frumos din mare.
Cu o freza se face primavara.
Am un rasarit de soare intr-un parul cret
Thx, Codruta.
roz, negru sau gri. sau nevermind April 28, 2009
De multe ori m-am intrebat cum as fi fost acum daca as fi facut (la un moment dat) alte alegeri. Nu regret nimic din cum si din ce s-a intamplat, dar de multe ori mi-a trecut asa un posibil fir epic prin minte, un scenariu din miile posibile oricum.
Daca il vedeam mai roz, ma gandeam ca nu, oricum nu se intampla asa. Daca il vedeam prea negru, las’ ca-s bine acum. Daca il vedeam gri, tot las’ ca-s bine acum. Ciudat cum incercam sa ne dovedim noua ca am facut cele mai bune alegeri. Nu ne mintim, ci pur si simplu nu luam in calcul ca alte variante ar fi fost mai bune si ca am gresit si izgonim imediat acele ganduri. Nu e vorba de regret, e vorba de asumare constienta sau inconstienta a unor decizii.
Consider ca am facut alegerile care, la momentele t0,t1, tn…mi-au adus cele mai multe beneficii (mai bine satisfactii, ca parca beneficii suna prea concret) si pentru care eram pregatita.
In general, alegerile pe care le facem in viata depind de noi, altele le fac altii pentru noi, devenind alegerile lor, apoi noi alegem si tot asa. Un lung sir de alegeri: bune, proaste, roz/gri/negre sunt alegeri. Cred ca nicio alegere nu poate fi buna sau proasta ATUNCI, ci doar evaluata ULTERIOR, cand putem invata ceva. Nu inseamna regret, inseamna concluzionare.
Cele mai multe alegeri depind de noi, de ce ne dorim atunci pe moment, ce ne dorim pe viitor, de dorintele pe care ni le punem la ziua noastra cand suflam in lumanari sau de rezolutiile stabilite in seara de Revelion, sau pur si simplu: de conjunctura in care ne aflam. Nu tine de aliniamentul stelelor, nici de horoscopul zodiei pe anul ala, nici de caluti rosii feng shui. Nu de elemente externe noua la care incercam sa ne adaptam si de la care incercam sa gasim un raspuns sau o solutie pentru alegerile unora sau ale noastre.
In cazul unor alegeri mai putin fericite, ca sa nu zic proaste (sunt o optimista convinsa, nicio alegere nu e neaparat proasta sau rea, ci perfectibila ) si daca rezultatele nu sunt cele asteptate de noi atunci cand am luat o alegere, inseamna ca nu am gandit-o pana la capat, ca am gresit si trebuie sa facem o alegere noua (cand ne-am dat seama de consecintele altei alegeri).
Nu exista scenarii prestabilite care sa ne consoleze. Eu chiar sunt de parere ca norocul ti-l faci singur, asa cum si alegerile tin de tine si nu treb gandite prestabilit, ca retetele universale nu functioneaza. Dupa principiul think global, act local .
Viata e produsul alegerilor noastre, nu un destin scris in stele, in palma, etc. Desi e la prima mana e normal sa crezi asa, mai ales ca poti sa atribui incepand cu faptul ca te-ai nascut in Romania, ca parintii au sau nu bani, sa atribui tot destinului. E usor si tu nu ai nevoie de batai de cap.
Alegerile noastre sunt ceea ce ne definesc. Si in lume, dar mai ales, in fata noastra. Daca eu aleg asta, pai ASTA imi asum si stiu ca ASTA va spune ceva despre mine. Atunci sau dupa. De multe ori, mai intai trebuie sa fim noi pregatiti pentru alegerile noastre si apoi altii. Daca noi nu le intelegem si le luam in virtutea inertiei, apoi nici altii nu le vor intelege si vom ajunge ca alegerile sa nu zica NIMIC despre noi sau sa zica TOTUL.
Am gandit, am scris si am ales sa fie un post cliseistic si heirupist
Hello MOTO April 21, 2009
Cum nu mai e un secret pentru nimeni, am inceput scoala pentru A! sa imi tineti pumnii ca imi place de numai pot, doar sa fie timp frumos si sa fac orele mai repede ca sa iau carnetul. In orice caz, viitorul suna moto!
Si cum aratam aiurea in carnetul de B, acum ce bine ca o sa il schimb! New pic, new category, new everything..
Scoala o fac la Follow Me, in Sema Park, iar instructorul este extrem de binevoitor si explica bine. Sunt si mobre diferite, deci poti evolua. Au statii de emisie-receptie, incat pe perioada sedintei instructorul comunica cu tine. E ceva mai scumpa distractia la scoala asta, dar eu zic ca merita..siguranta mea viitoare.
Imi e dor de moto, de sentimentul pe care il ai atunci cand esti in sa, asta e motivatia mea. Fie ca mergi cu viteza, fie ca te plimbi prin oras, ador feelingul pe care mi-l transmite. Esti liber sa ai gandurile tale, esti tu cu tine, acolo. E placut sentimentul de libertate a gandului imbinat cu atentia mintii si prezenta ta fizica pe motor. Imi doresc sa fiu acea motociclista in care dorinta de a reusi, talentul, perseverenta, adrenalina si ambitia, dar si frica constructiva sa fie imbinate perfect. Intotdeauna am fost de parere ca ceea ce mi-am propus asiduu si mai ales ceea ce am simtit ca mi se potriveste, chiar mi s-a potrivit si am aratat ca am facut alegerea corecta. Sper ca si experienta din trafic pe care o am cu masina sa fie o samanta si sa ma ajute si pe motocicleta. Situatiile sunt putin comparabile, dar stiu ca ma ajuta faptul ca pot sa gandesc si ca un sofer in legatura cu ce greseli as putea sa fac si cum sa invat sa le evit. Sunt convinsa ca am multe de invatat, dar abia astept sa le invat. Cu rabdare si dedicatie.
Revin cu impresii pe masura ce mai fac din sedinte.
Asta e my dream bike, Honda Hornet 600, culoare Pearl Amber Yellow.
simplu vs complicat April 20, 2009
Cum am spus si in postul trecut, lumea e facuta din oameni simpli si complicati. Cei simplii prefera suprafata, cand tot ceea ce se poate imparti se imparte in alb si negru, iar ceea ce e profund, e ignorat si trecut in plan secund. Doar din dorinta de a gandi ne-complicat, de a te ascunde, de a nu-ti complica viata, de a nu lupta si de a gandi totul la prima mana. Cei simplii traiesc in imediat, intr-o hotarare si nehotarare permanenta, toate luate pe moment, in virtutea evenimentelor imediate la care iau parte si pe care le provoaca ca asa li se pare lor ca trebuie sa fie cursul evenimentelor. Sunt egoisti si traiesc in acest imediat, pana cand imediatul le rade in fata, iar clipa ii copleseste si tot ceea ce era alb sau negru nu mai poate fi demarcat clar.
Complicatii sunt cei analitici, care, mai mult decat oricand, doresc a da un sens fiecarui gest, de a interpreta si de a trece si a privi mai departe de aparente si ganduri la prima mana. Complicatii nu fug, iau lumea in piept si isi asuma responsabilitatea pentru ca a trai viata inseamna tocmai a-i tine piept si nu a abandona barca atunci cand ti se pare ca ia un pic de apa. Si chiar daca ia apa, cauti mereu vesta de salvare intai, inainte de a sari in mijlocul oceanului. Oceanul pare la inceput cea mai buna solutie de scapare, de rezolvare a tututor problemelor, dar soarele arde si mai tare cand esti in apa, iar cineva nu poate inota prea mult fara vesta de salvare. Intotdeauna complicatii isi dezvolta potentialul, indiferent de circumstante, pentru ca stiu sa lupte si sa traiasca atat momentul, cat si ceea ce va veni dupa. Sunt educati in a stii ceea ce isi doresc si de a imprima vietii un anumit ritm, care bate din ce in ce mai tare, crescent, chiar daca la inceput abia se aude.
Simplii, prin comportamentul lor, sunt in stare sa strice tot. Nu se gandesc la consecinte, nu se gandesc la ei si la altii intr-un ALT moment decat atunci, iar deciziile vin si sunt luate in valtoarea evenimentelor. Se actioneaza la suprafata pentru ca la suprafata isi cauta justificarea actiunilor. Suprafata le confirma deciziile, ceea ce vor sa auda. Iar daca cineva vrea sa isi confirme ceva, atunci cu siguranta isi va confirma, va actiona in virtutea demonstrarii, nu in virtutea gasirii contrariului care ii deranjeaza si le destabilizeaza imediatul in care traiesc.
Cel putin pentru moment, vor cauta confirmarile la tot pasul, egoismul certificat in care trebuie sa isi demonstreze ca au procedat bine, pana cand realitatea vine peste ei si ii ia pe nepregatite, tocmai acel imediat in care se simteau foarte bine ii surprinde si atunci se gandesc ca ceea ce e la prima mana, nu e mereu valabil, nu este o reteta a fericirii si a ceea ce conteaza in final. Ritmul selor simpli e diferit, este un bum initial, apoi bum-ul se estompeaza, iar imediatul se obisnuieste cu ritmul si nu mai poate fi auzit.
Simplii nu comunica, iar cu cat se simt mai apropiati de cineva, cu cat le este mai greu sa comunice, pentru ca le este frica de interactiune, interactiunea inseamna instabilitate pentru ei, frica ca deciziile sunt destabilizate, ca vor fi influentati si ca CEVA-ul, pentru ei atat de simplu, brusc nu ar mai fi simplu si lor le-ar fi din ce in ce mai greu sa isi demonstreze ca procedeaza bine. Nu au nevoie de cineva care sa le infirme imediatul de care acum cred ca au atata nevoie.
Daily rush April 4, 2009
Cred ca in ultimul timp devin din ce in ce mai mult un fel de adrenalin junkie. In cele mai diferite sensuri. Ma refer si la nevoia pe care o resimt de a ma arunca cu parasuta din primul avion, de a merge cu o viteza incredibila si de a ma da pe o roata, dar si la nevoia de a ma afla constant intr-o stare de nestare si surescitare fizica si psihica.
Am o energie debordanta, nici cand stau, nu stau de fapt. Suna complicat, stiu. Pe lumea asta exista oameni simpli si complicati. In general, cei complicati nu pot fi cititi usor, isi complica viata tocmai pentru a o trai la maxim, se bucura intens de orice experienta si au o sete de cunoastere care cu greu poate fi stapanita. Si apoi mai este controlul. Mi se spus ca sunt control freak, va explic mai jos de ce sunt de acord .
Cred ca am devenit dependenta de un anumit “rush” al vietii care ma inconjoara. Nu pot sa stau locului si mereu ma suprasolicit. Sunt si traiesc un “bazdac” continuu. Poate si de aici poreclele Musonica sau Duracell.
Lasand la o parte definitiile comune pentru un adrenaline junkie (indeplinite oricum) mi-am dat seama dintr-o discutie cu o prietena, ca mai exista si forme mai subtile ale acestui “fenomen”. Sunt forme evidentiate in comportamentul de zi cu zi, dar in acelasi timp subtile si extraodinare.
Avem tendinta de a crea complicatii, scenarii sau interpretari ale unor crize sau persoane, facute constient sau inconstient. Pentru ca avem nevoie sa “figure things out”, sa ne ambalam tocmai pentru a declansa in minte si corp un fel “rush” caracterizat prin stres, excitare si iesire din cotidian, de dragul de a face lucrurile altfel…Am realizat ca exista o nevoie continua de provocare, fie data de persoane, fie de experiente “who/which keep us going and alive”.
Fizic, din prea multa energie, ma ambalez repede, imi asum riscuri. Uneori cred ca ar trebui sa iau cursuri de anger management si sa practic free running in loc de sala sau aerobic.
Din fericire, traim intr-o societate competitiva care acum valorifica acest gen de comportament. Te face mai eficient, alert si constient de sine si cu randament mai mare. In plus, din ce in ce mai multa lume incearca sa armonizeze stilul “de birou” cu stilul “after work” prin activitati cat mai diferite, care ii pot oferi sentimentul ca duce o alta viata, care il energizeaza si ii da puterea si creativitatea zilnica.
Cred ca oamenii “complicati si adrenalin junkies” prezinta si un soi de teama de necunoscut tocmai prin dorinta de a cunoaste cat mai mult … din necunoscut. Suna paradoxal, dar chiar aici se manifesta controlul. Decat sa vina necunoscutul peste tine, mai bine te intalnesti tu cu el, in termenii tai. In societatea de astazi, toti suntem adrenalin junkies intr-un fel sau altul, in final fiind doar o problema de gradare.
Free running
DM March 18, 2009
Am luat bilete la DM!
Prima data cand s-au pus in vanzare, prin octombrie 08 mi se pare, nici nu m-am dezmeticit ca s-au si epuizat in mai putin de o luna!
Ieri, in drumul de 10 min spre birou, am auzit la radio ca S-AU SUPLIMENTAT BILETELE LA DM pe gazon si tribuna VIP cu un total de 2.000 bilete! deci, in 15 minute la mine pe monitor apare site-ul MyTicket.ro si “finalizeaza comanda”
yey! Depeche la Bucuresti si in sfarsit in vad si eu
Mi-am adus aminte cum, prin 90-93 asa, erau doua tabere: fanii Metallica si fanii Depeche…eh..de atunci vreau sa ii vad!
Urmeaza biletele la B’EST FEST, sa vedem ce zile, dar clar aia cu the Killers … for now anyway.
Poate si Madonna, dar prefer sa fiu in concediu atunci
Depeche Mode
Lepse primite de dupa bloGuri March 9, 2009
Am primit leapsa! nu pot sa ma cocotz ca sa scap, nu pot sa zic o culoare, nici contra-piua, deci trebuie sa raspund Pentru Miezu’ cu dedicatieeeeee, voi raspunde la amandoua! 
Ambele via Miezu’
[1]
Instructiuni:
- Go to Wikipedia. Hit “random”. The first random Wikipedia article you get is the name of your band
- Go to Random quotations. The last four or five words of the very last quote of the page is the title of your first album.
- Go to Flickr and click on “explore the last seven days”. The third picture, no matter what it is, will be your album cover. Use Photoshop or similar to put it all together.
‘Sooooo, may i present now on TRL, the new teen idols (or not) ! ! )…..THE AGE OF LOVE live audition! their first album – Advice is worth the price!’
Thank you very much America! i thank my fans who bought my album, who trusted in us, i thank my WIKI which created us and my designer Flickr who gave us all the moral and financial support!
WE LOVE YOU and NOW IS THE AGE OF LOVE coming up, so stay tunned!
The Age of Love
Name of the band: The Age of Love. (culmea, cica e un single Scooter..)
Name of the first album: Advice is worth the price
[2]
Trebuie sa zic 14 chestii despre mine si voi trebuie sa imi spuneti care sunt adevarate si care nu – pls comment and try not to peek at the other comments fun, right?
So, here goes EU!
1. Daca as avea o putere, mi-ar placea sa pot sa zbor si sa citesc gandurile oamenilor.
2. Mananc pizza cu multe ciuperci.
3. In liceu am venit intr-o zi cu buza umflata dupa o competitie.
4. Florile mele preferate sunt freziile.
5. Imi place viteza.
6. Mi se spune Musonica.
7. Tara in care m-as muta e Suedia.
8. Fac colectie de magneti de frigider.
9. Inainte de licenta am ascultat cimpoaie.
10. Imi dezvolt pasiunea pentru motociclism.
11. Nu m-am batut niciodata cu fratele meu.
12. Ma consider medium.
13. Am visat in anul 4 subiectele pentru un examen.
14. Am multa rabdare.
Leapsa merge mai departe la:
Ready to buy list March 3, 2009
Fustitele sunt facute de Adelina Balut, un designer care promoveaza stilurile urbane si Harajuku. Am cunoscut-o la MGB si mi-au placut foarte mult creatiile ei, asa ca le-am trecut pe wishlist si, intr-o saptamana le trec si in sifonier, comanda e pe vine…
Imi place foarte mult stilul hainutelor create de ea, iti dau senzatia de libertate, poveste si imaginatie. DE ATITUDINE. In special apreciez imbinarea lucrusoarelor: materiale pictate, nasturi aplicati, curele, piele, dantele, etc.
Una dintre fustitele comandate va iesi in lume la concetul Tiesto de pe 21 martie.
May i present…
The button Skirt
The Story Skirt
Freaky Friday the 13th February 12, 2009
Stiati ca frica de ziua de Vineri 13 se numeste paraskavedekatriafobie? via Wiki.
Eu nu cred in cifra 13 ghinionista, 3 ceasuri rele, pisici, preoti, ploaie la nunta, canale cu 6 gauri (no offense piciuleee) sau alte parascovenii de superstitii. Sunt irationale si inventate de societate pentru a justifica anumite lucruri, sunt subiective si cateodata ma intreb ce sens au, cum s-au format…adica de ce 13 si nu 17, de ce 4 gauri norocoase la canal si nu 3, de ce sa nu treci pe sub scara.. etc?
Poate daca as analiza serios treaba asta, as putea sa gasesc cate o superstitie pentru aproape orice activitate, mai ales moderna – mers cu masina, deschis calculator cum ar fi sa rezisti macar o zi trebuind sa respecti toate supersitiile care iti ies in cale, sa ocolesti toate canalele, sa mananci cu stanga nu cu dreapta, sa nu urci cu liftul martea?
Stiu ca vin din stramosi si folclor ca sa zic asa, ca daca agatai ceva la geam, de ex, te ferea de rele…atunci care e diferenta intre o superstitie, credinta (intr-un totem sau divinitate), statuie sau simple cuvinte de genul ordinului (nu-mi mai amintesc cui) de a zice “God bless you” cand cineva stranuta ca sa impiedice raspandirea bolii? Toata lumea e plina de obiceiuri, randuieli si conventii pe care nu stam sa le dezbatem, ci pur si simplu le adoptam.
Unde mai pun ca, mai nou, daca cineva stranuta nu trebuie sa mai zici nimic, sa te faci ca nici nu ai observat-dupa Codul Bunelor Maniere. Iar eu, daca cineva stranuta langa mine, mi-a intrat in reflex sa ii zic hai sanatate! chef! noroc!…
Desi nu cred si nu respect nicio superstitie conventionala, mi se intampla constant un lucru si mai ciudat…cateodata ma surprind impunandu-mi o “superstitie/idee” bizara, da chiar de tot rasul..adica ceva de genul: nu calca dungile dintre dalele de beton sau placile de faianta mari ca se intampla sa aluneci cand urci scara rulanta, daca nimeresc sa ma asez pe scaunul 3, inseamna ca fac bine la examen, pe ideea daca x, atunci se intampla y. e funny si ma bufneste rasul pe moment de ce imi trece prin cap si la ce ma pot gandi, dar tot nu ma las! consider ca daca aia m-a traznit pe mine atunci sa gandesc, mai bine ma ascult si fac cum imi zic eu, o stii creierasul meu ce-o stii
Anyway, nu sunt superstitioasa, da? macar daca sunt, sunt originala! Ziua de vineri 13 nu are nicio legatura cu mine, dar daca totusi mi se va intampla ceva nasol, e ca am dat drumul la radio dimineata mai tarziu si era Dobro bolnav de ex, ca nu am coborat/urcat scarile cate doua, nu ca ar fi vineri 13!
Vineri 13 in ultimul timp a fost foarte productiv: filmul de-a dreptul horror din toate pct de vedere “Friday the 13th” , magazinele de emo aferente cu promotii in ziua asta si, mai nou – campanii de ambient marketing. via
Din ciclul “Vineri 13″, Publicis Elvetia s-a gandit sa profite la maxim si sa genereze buzz pentru o firma de asigurari folosindu-se perfect de legatura intre ce poti pati intr-o zi nefasta ca asta si cum te poti proteja…sort of.
Au impanzit o strada cu ghivece de flori cazute de la balcoanele blocurilor, cu mesajul “Today is Friday the 13th. Are you well insured? Zurich. Because change happens” + o carte de vizita a unui agent de asigurari care avea firma in apropiere.
Enjoy also:
